Biserica Ortodoxă Română îl cinstește la 26 ianuarie pe Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, un păstor plin de dragoste pentru Hristos și pentru poporul său, un adevărat model de milostenie, smerenie și jertfelnicie. Prin viața sa pilduitoare, Sfântul Iosif rămâne un far călăuzitor al Bisericii și al credinței ortodoxe.
Viața și slujirea mitropolitului milostiv
Iosif Naniescu s-a născut în anul 1820, în familia unui preot din Basarabia. Crescut într-un mediu evlavios, tânărul Iosif a fost atras de viața bisericească încă din copilărie. După pierderea tatălui său, a intrat ca frate de mănăstire la Mănăstirea Frumoasa din Basarabia. Aici, sub îndrumarea unor părinți duhovnicești iscusiți, și-a format caracterul blând și smerit, fiind plin de râvnă pentru cele sfinte.
La vârsta de 19 ani a fost tuns în monahism, primind numele de Iosif, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon. Datorită calităților sale intelectuale și duhovnicești, a fost trimis să studieze la seminarul teologic din Iași, unde a excelat, devenind un teolog erudit.
În 1873, Iosif Naniescu a fost ales Mitropolit al Moldovei, funcție pe care a împlinit-o cu multă responsabilitate și dragoste. A păstorit Mitropolia Moldovei timp de 27 de ani, fiind cunoscut drept „Iosif cel Milostiv” datorită compasiunii și grijii deosebite față de cei săraci, bolnavi și orfani.
Chip al milosteniei și filantropiei creștine
Unul dintre cele mai distinctive aspecte ale vieții Sfântului Iosif a fost milostenia sa nemărginită. El obișnuia să primească în casa sa numeroși săraci și să îi ajute nu doar material, ci și sufletește. Fiecare om care venea la el găsea mângâiere, sprijin și o vorbă bună. Mitropolitul adesea își dăruia hainele celor lipsiți și împărțea hrana din propriile rezerve.
Sfântul Iosif nu a fost doar un mare filantrop, ci și un luminător al credinței ortodoxe. El a susținut educația teologică și a sprijinit seminarul din Iași, asigurând o pregătire temeinică pentru viitorii slujitori ai Bisericii. De asemenea, a avut un rol important în restaurarea bisericilor și mănăstirilor din Moldova, lăsând în urmă o moștenire spirituală și culturală de neprețuit.
Smerenia și răbdarea în încercări
Deși a fost un om respectat și apreciat, Sfântul Iosif a trăit în smerenie și simplitate, purtând cu răbdare poverile păstoririi unei eparhii mari. A trecut prin numeroase încercări și nedreptăți, însă le-a înfruntat cu o credință nezdruncinată și cu o blândețe deosebită. Viața sa este o mărturie a iubirii necondiționate față de aproapele și a devotamentului față de Hristos.
Cinstirea și canonizarea sa
Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv a trecut la Domnul în anul 1902, fiind îngropat la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 2017, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, cinstindu-l ca pe unul dintre marii ierarhi ai Bisericii noastre. Prăznuirea sa la 26 ianuarie ne amintește de chemarea fiecăruia dintre noi la milostenie, smerenie și slujire.
Îndemn la urmarea exemplului său
Sfântul Iosif cel Milostiv este un model viu pentru noi toți: preoți, monahi și mireni. El ne arată cum să iubim pe aproapele, cum să slujim cu sinceritate și cum să rămânem smeriți în toate. Să urmăm pilda sa, căutând să fim, asemenea lui, „luminători în lume” (Filipeni 2:15).